Maidanezul de Prut

12122697_10153619570777165_6939566450266213897_nCateodata, Basarabia imi da putere, incredere in mine. Mai ales prin tinerii ei, care se ridica tot mai sus si prind curaj sa vorbeasca raspicat despre cine sunt si incotro vor sa se indrepte. De cele mai multe ori, insa, basarabenii mei ma fac sa ma simt neputincioasa.

Desi am plecat de multi ani de acolo,eu tot ma mandresc ca sunt basarabeanca si vorbesc deschis despre asta oricand, cu oricine de la Bucuresti. Bucurestenii se prind mai greu de unde vin, pentru ca mi-am pierdut un pic din accent. Romanii din Romania tot imi pun multe intrebari si au curiozitati in legatura cu Moldova, “cum e la noi” si “care e situatia politica acum”. Le raspund cu drag, si cu multa rabdare. Desi nu am avut niciodata probleme de adaptare si m-am integrat cu succes atat pe plan personal cat si profesional, tot “basarabeanco” sau “moldoveanco” am ramas, si asta implica intotdeauna un soi de exotism a la deja-vu club. Dar si un soi de atentie care nu-mi displace neaparat.

La Chisinau, insa, sunt reperata instant ca vin din Romania, dupa accent dar si dupa maniere. Mi se intampla tot mai des ca unii cunoscuti dar in special necunoscutii (taximetristii, chelnerii, etc) sa ma trateze ca pe o rara avis sau pur si simplu ca pe un outsider. Nu mai sunt de-a casei, sunt “bucuresteanca”. Chiar recent un prieten de familie nu stia cu cine vorbeste la telefon, nu mi-a recunoscut accentul, desi n-am folosit nici “super-tare frate” si nici “misto”, ci am vorbit asa cum vorbesc eu in fiecare zi.

Cel mai mult si mai mult ma deranjeaza la Chisinau cand sunt luata drept fraiera, pentru ca spun “Fiti amabil”, “Nu va suparati”, “Ati putea”, “Scuze” si alti termeni de politete. Zilele trecute eram in parcarea unui supermarket cu un cos gol si m-am apropiat de un tip sa-l intreb: “Nu va suparati, unde las si eu cosul asta?”. Raspunsul m-a lovit drept in frunte, tipul a aratat cu degetul intr-o directie si a strigat: “Ia-ti!” (abreviere de la “ia, uite-te”). I-am multumit. Si cu dispecerele de taxi am patit aceeasi rusine, am pacatuit cu prea multa politete si mi-am luat-o, de cateva ori. Am fost o fraiera.

Pe chelneri poti sa-i strigi o ora cu “fiti amabil” si trec pe langa tine, ei nu sunt obisnuiti cu asa ceva. Incearca sa strigi tare “Domnisoara!” sau, cum am mai auzit si ma oripileaza, “Domnu'”, si chelnerul vine instant. Pentru ca, in Moldova, pana si chelneru’ e Domnu’. Si atunci, tu cine esti?

Iata, deci, ce ma doare cel mai mult pe mine, din tot ce se intampla acum in Moldova: nu gropile, nu instabilitatea economica, nu chioscurile de pe strada, nu dezamagirea oamenilor, ci lipsa bunelor maniere la scara mare. Ma doare ca vom avea una, doua, trei generatii de oameni care nu vor invata sa spuna “Sarut-mana”, si care vor rade de fraierii ca mine, cei care indraznesc sa spuna asta. Nu vorbesc despre elite si despre intelectuali sau familii de la mijloc in sus. Buna educatie trebuie sa vina de la bunica din sat, ea sa te invete sa spui “multumesc” si “buna ziua”. Iar daca educatie nu e, nimic nu e. Degeaba incercam sa construim biserici pe nisipuri miscatoare.

Realizez ca am doua case, Chisinau si Bucuresti (doua inimi romanesti), si ca totusi ambele case ma considera outsider. Blocata intre doua jumatati ale aceleeasi identitati, fara sa reusesc sa mai fiu cine am fost, in nici un caz o rasa pura, ma auto-intitulez Maidanezul de Prut, cel care latra la ambele garduri: spre unul, ca sa afle mai multe despre celalalt, ca sa-si pastreze mintea deschisa. Spre celalalt, ca sa realizeze in ce mocirla se afunda cu buna-stiinta, si ca atunci cand construiesti ceva, dupa ce ai demolat tot, incepi reconstructia cu fundamentul. 

Iar daca ai ajuns pana aici, iti multumesc. Seara buna.

Advertisements

One thought on “Maidanezul de Prut

  1. sunt foarte de acord. Eu locuiesc acum in UK unde multumesc si te rog e la fiecare al doilea cuvant. Cum zic englezii, sa fii amabil nu te costa absolut nimic in schimb cat de multe schimba in comunicare si atitudine. Si cand ma intorc acasa, parca sunt de pe alta planeta. E clar, ne mandrim cu multe chestii din MD, dar cu certitudine politetea nu e pe primul loc din pacate

Scrie ce crezi

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s