Alergatoare de cursa lunga

10917103_10152972128937165_1069614224275574280_nDaca as alege un singur cuvant cu care sa compar VIATA as spune fara sa clipesc: “fuga”. Pentru ca, din momentul in care ne nastem, fugim, frenetici. Suntem alergatori de performanta intr-o cursa alambicata, cu obstacole si cu schimbari de peisaj.

Incepem de mici, cu biberonul in gura, fugim spre primul pas, fugim spre primul cuvant. Parintii vor ca noi sa fugim mai repede decat ceilalti bebelusi, sa fim inaintea lor in cursa.

Apoi alergam prin scoala, sarim clase, sarim etape de dezvoltare. Vrem sa primim coronita, sa fim premianti, sa depasim alti alergatori la fel de “premianti” ca si noi. Fugim prin facultate, cu nopti nedormite, fugim prin maturitatea timpurie, alergatorii sunt tot mai puternici in jurul nostru, folosim trucuri de auto-depasire si crestere personala. In mijlocul efortului, ne transformam, unii in fluturi, altii inapoi in omizi.

In momentul in care tu te schimbi, inevitabil, pentru a deveni tot mai rezistent in cursa vietii, iar prietenii tai nu se schimba in aceeasi directie, se mai pierd cativa in spate. Te uiti dupa ei, te doare, dar trebuie sa continui, e cursa ta. Raman in rand cu tine constant cei care au zambete calde, sincere, care te inteleg fara cuvinte, cei care te simt si pe care ii simti cu sufletul acolo, in parteneriatul vostru de cursa-lunga. Cei care ti-au adus liniste in viata. Care te imbogatesc doar prin faptul ca sunt acolo.

Traseul meu s-a schimbat de cateva ori. Am inceput sa fug prin Moldova, am trecut in Romania, nu se stie ce urmeaza mai departe. Am adus cu mine oameni de acolo, pe unii i-am pastrat, pe unii i-am pierdut, intre timp li s-au alaturat alergatori de performanta de aici, din Bucuresti. Am avut ani frumosi impreuna, am alergat de mana, am luptat impreuna pentru trofeu. Unii vor ramane in spate, altii vor merge mai departe. Cu cei mai buni dintre ei nu am concurat nicicand, i-am luat asa cum sunt, i-am impaturit si i-am pus la mine in suflet, si nu vor mai iesi de acolo niciodata.

Linia de finish nu este aproape, si nici trofeul nu stim in ce consta, insa niciodata nu e vorba de destinatie, nu-i asa? Esenta se contine in calatorie. Si in cei care ti-o fac mai frumoasa.

Advertisements

Scrie ce crezi

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s