Fericirea pe stomacul gol

tree

Barry Schwarz este un psiholog din SUA care a facut legatura dintre multitudinea de optiuni pe care le avem si fericirea. Mai mult, spune ca viata noastra se desfasoara dupa principiul cu care manevram telecomanda: avem tot mai multe optiuni de canale TV, asa ca schimbam incontinuu canalul, fara sa reusim sa ne oprim la unul singur, tentati de ce urmeaza pe urmatorul.

Astfel, incercam sa ne cautam fericirea in libertatea alegerii, nu in destinatie- un film bun sau o emisiune care sa ne aduca placere. Insa- surpriza, obsesia alegerii tot mai mari si a “poate dincolo e ceva mai bun” ne face sa ne simtim o lipsa de satisfactie.

Ascensiunea financiara la nivel global de dinainte de criza i-a invatat pe oameni ca banii multi te fac linistit, poate chiar fericit, ca se merita sa lucrezi toata viata pentru o casa sau pentru o masina, iar aceasta goana ne-a indepartat de familie, de comunitate, de prieteni si de ceea ce ne face cu adevarat si in profunzime fericiti. Apoi a venit criza, ne-am prabusit financiar, iar asta ne-a facut sa ne simtim profund nefericiti.

Desi, de fapt, asta ne-a adus mai aproape de ceea ce “ne fericeste” cu adevarat, la ceea ce nu se vinde si nu se cumpara. Schwarz ne spune ca poate ar fi cazul sa nu mai asociem fericirea cu PIB-ul, ci sa inventam BIB-ul (Bunastarea Interna Bruta).

In fuga noastra dupa televizoare cu diagonala cat mai mare, dupa lux si produse comandate non-stop de pe internet, nu facem decat sa inseram tot mai multe obiecte care obstructioneaza comunicarea dintre noi: telefoanele, la cina cu prietenii. televizorul, la o masa in familie. tableta, in discutia cu copiii. Criza ar putea sa ne ia toate aceste obiecte si sa ne tranteasca la pamant, cu putere, si cu stomacul gol- poate doar atunci vom reusi sa ridicam ochii si sa ne privim unii pe altii, asa cum suntem, imperfecti si umani, fara nici un ecran intre noi.

Intotdeauna compar ceea ce traiesc in Romania cu Africa- binenteles, cu tarile de acolo pe care le-am vizitat. Am inteles la 21 de ani, ca ei au nevoie de putin ca sa fie fericit, si de obicei de chestiile de baza, de care noi radem- casa, masa, familie, prieteni. Am trecut printr-un proces de invinovatire atunci, ca vin dintr-o societate unde se arunca mult si se consuma mult si se cumpara pentru a fi “in rand cu lumea”.

Prietenii mei stiu ca m-am intors schimbata de acolo, pornita sa renunt la oameni de la care simt ca nu invat nimic, de la iesiri de ochii lumii, discutii tipic bucurestene care nu exprima nimic si nu duc nicaieri, sa ma lipsesc de obiecte care imi satisfac false nevoi inventate de publicitari destepti. Nu voi cumpara chestii de la teleshopping. Nu folosesc cuptor cu microunde. Nu am telefon fix. Daca am ceva ce nu folosesc, daruiesc/vand/schimb/duc inapoi. Anual dau hainele vechi si incaltamintea oamenilor saraci. Nu imi place sa pierd timpul la coafor, chiar daca sunt nevoita, de multe ori. Reciclez, macar plasticul si sticla. Ma simt vinovata cand arunc mancare, de obicei ii rog pe cei de la restaurant sa-mi dea la pachet portia ramasa si daca nu merg acasa o las unui cersator la metrou si il fac fericit.

Sa ne oprim un pic din fuga dupa “the next big thing”. Sa ne intoarcem, incet, dar sigur. Sa ne intoarcem in comunitati, in familie, in grupul de prieteni, in cuplu, in gradina bunicilor. Daca avem nevoie de o criza financiara globala pentru a ne opri din cursa dupa nefericire, inseamna ca acesta e pretul pe care trebuie sa-l platim. Poate, daca nu noi, macar copiii nostri vor fi aia care vor lasa jos telefoanele si vor sadi un copac. Un copac nu costa nimic, dar aduce atata fericire… chiar si pe stomacul gol.

Advertisements

Scrie ce crezi

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s